tătucuță

Romanian

Etymology

From tătucă +‎ -uță.

Noun

tătucuță m (uncountable)

1. diminutive of tătucă

Declension

Declension of tătucuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) tătucuță	tătucuța	(niște) tătucuți	tătucuții
genitive/dative	(unui) tătucuță	tătucuței	(unor) tătucuți	tătucuților
vocative	tătucuță, tătucuțo		tătucuților