taburel

Romanian

Noun

taburel n (plural taburele)

1. Obsolete form of taburet.

Declension

Declension of taburel

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) taburel	taburelul	(niște) taburele	taburelele
genitive/dative	(unui) taburel	taburelului	(unor) taburele	taburelelor
vocative	taburelule		taburelelor

References

• taburel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN