tacâm
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Ottoman Turkish طاقم (takım, “set of objects”).
Pronunciation edit
Audio (file)
Noun edit
tacâm n (plural tacâmuri)
Declension edit
Declension of tacâm
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) tacâm | tacâmul | (niște) tacâmuri | tacâmurile |
genitive/dative | (unui) tacâm | tacâmului | (unor) tacâmuri | tacâmurilor |
vocative | tacâmule | tacâmurilor |