teribilist

Romanian

Etymology

From teribil +‎ -ist.

Adjective

teribilist m or n (feminine singular teribilistă, masculine plural teribiliști, feminine and neuter plural teribiliste)

1. eccentric

Declension

Declension of teribilist

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	teribilist		teribilistă	teribiliști	teribiliste
	definite	teribilistul		teribilista	teribiliștii	teribilistele
genitive/ dative	indefinite	teribilist		teribiliste	teribiliști	teribiliste
	definite	teribilistului		teribilistei	teribiliștilor	teribilistelor

Noun

teribilist m (plural teribiliști)

1. an eccentric person

Declension

Declension of teribilist

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) teribilist	teribilistul	(niște) teribiliști	teribiliștii
genitive/dative	(unui) teribilist	teribilistului	(unor) teribiliști	teribiliștilor
vocative	teribilistule		teribiliștilor