tiocușor
Romanian
editEtymology
editNoun
edittiocușor n (plural tiocușoare)
- diminutive of tioc
Declension
editDeclension of tiocușor
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) tiocușor | tiocușorul | (niște) tiocușoare | tiocușoarele |
genitive/dative | (unui) tiocușor | tiocușorului | (unor) tiocușoare | tiocușoarelor |
vocative | tiocușorule | tiocușoarelor |