tovărășiță

Romanian

Etymology

From tovarășă +‎ -iță.

Noun

tovărășiță f (plural tovărășițe)

1. diminutive of tovarășă; small female comrade

Declension

Declension of tovărășiță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) tovărășiță	tovărășița	(niște) tovărășițe	tovărășițele
genitive/dative	(unei) tovărășițe	tovărășiței	(unor) tovărășițe	tovărășițelor
vocative	tovărășiță, tovărășițo		tovărășițelor