tractirgiu

Romanian

Etymology

From tractir +‎ -giu.

Noun

tractirgiu m (plural tractirgii)

1. innkeeper

Declension

Declension of tractirgiu

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) tractirgiu	tractirgiuul	(niște) tractirgii	tractirgiii
genitive/dative	(unui) tractirgiu	tractirgiuului	(unor) tractirgii	tractirgiilor
vocative	tractirgiuule		tractirgiilor

References

• tractirgiu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN