traficare

See also: traficaré

Romanian

Etymology

From trafica +‎ -re.

Noun

traficare f (plural traficări)

1. trafficking

Declension

Declension of traficare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) traficare	traficarea	(niște) traficări	traficările
genitive/dative	(unei) traficări	traficării	(unor) traficări	traficărilor
vocative	traficare, traficareo		traficărilor

References

• traficare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN

Spanish

Verb

traficare

1. first/third-person singular future subjunctive of traficar