transgresiune
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French transgression.
Noun edit
transgresiune f (plural transgresiuni)
Declension edit
Declension of transgresiune
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) transgresiune | transgresiunea | (niște) transgresiune | transgresiunele |
| genitive/dative | (unei) transgresiune | transgresiunei | (unor) transgresiune | transgresiunelor |
| vocative | transgresiune, transgresiuneo | transgresiunelor | ||