trivalență

Romanian

Etymology

Borrowed from French trivalence.

Noun

trivalență f (plural trivalențe)

1. trivalence

Declension

Declension of trivalență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) trivalență	trivalența	(niște) trivalențe	trivalențele
genitive/dative	(unei) trivalențe	trivalenței	(unor) trivalențe	trivalențelor
vocative	trivalență, trivalențo		trivalențelor