troneci

Romanian

Etymology

From tron +‎ -eci.

Noun

troneci n (plural troneciuri)

1. diminutive of tron

Declension

Declension of troneci

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) troneci	troneciul	(niște) troneciuri	troneciurile
genitive/dative	(unui) troneci	troneciului	(unor) troneciuri	troneciurilor
vocative	troneciule		troneciurilor

References

• troneci in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN