turnișor

Romanian

Etymology

From turn +‎ -ișor.

Noun

turnișor n (plural turnișoare)

1. diminutive of turn; small tower

Declension

Declension of turnișor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) turnișor	turnișorul	(niște) turnișore	turnișorele
genitive/dative	(unui) turnișor	turnișorului	(unor) turnișore	turnișorelor
vocative	turnișorule		turnișorelor