urător

Romanian

Etymology

From ura +‎ -ător.

Noun

urător m (plural urători)

1. caroler, carol singer

Declension

Declension of urător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) urător	urătorul	(niște) urători	urătorii
genitive/dative	(unui) urător	urătorului	(unor) urători	urătorilor
vocative	urătorule		urătorilor