urmuliță

Romanian

Etymology

From urmă +‎ -uliță.

Noun

urmuliță f (plural urmulițe)

1. diminutive of urmă

Declension

Declension of urmuliță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) urmuliță	urmulița	(niște) urmulițe	urmulițele
genitive/dative	(unei) urmulițe	urmuliței	(unor) urmulițe	urmulițelor
vocative	urmuliță, urmulițo		urmulițelor