uscăturică

Romanian

Etymology

From uscătură +‎ -ică.

Noun

uscăturică f (plural uscăturele)

1. diminutive of uscătură

Declension

Declension of uscăturică

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) uscăturică	uscăturica	(niște) uscăturele	uscăturelele
genitive/dative	(unei) uscăturele	uscăturelei	(unor) uscăturele	uscăturelelor
vocative	uscăturică, uscăturico		uscăturelelor