vătămătură

Romanian

Etymology

From vătăma +‎ -ătură.

Noun

vătămătură f (plural vătămături)

1. injury

Declension

Declension of vătămătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) vătămătură	vătămătura	(niște) vătămături	vătămăturile
genitive/dative	(unei) vătămături	vătămăturii	(unor) vătămături	vătămăturilor
vocative	vătămătură, vătămăturo		vătămăturilor