viermuș

Romanian

Etymology

From vierme +‎ -uș.

Noun

viermuș m (plural viermuși)

1. diminutive of vierme; small worm

Declension

Declension of viermuș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) viermuș	viermușul	(niște) viermuși	viermușii
genitive/dative	(unui) viermuș	viermușului	(unor) viermuși	viermușilor
vocative	viermușule		viermușilor