vrăjitură

Romanian

Etymology

From vrăji +‎ -ură.

Noun

vrăjitură f (plural vrăjituri)

1. witchcraft, spell

Declension

Declension of vrăjitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) vrăjitură	vrăjitura	(niște) vrăjituri	vrăjiturile
genitive/dative	(unei) vrăjituri	vrăjiturii	(unor) vrăjituri	vrăjiturilor
vocative	vrăjitură, vrăjituro		vrăjiturilor