zâmbi
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Old Church Slavonic зѫбъ (zǫbŭ), from Proto-Slavic *zǫbъ (“tooth”), cf. Bulgarian зъбя се (zǎbja se).
Pronunciation edit
Verb edit
a zâmbi (third-person singular present zâmbește, past participle zâmbit) 4th conj.
Conjugation edit
conjugation of zâmbi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a zâmbi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | zâmbind | ||||||
| past participle | zâmbit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | zâmbesc | zâmbești | zâmbește | zâmbim | zâmbiți | zâmbesc | |
| imperfect | zâmbeam | zâmbeai | zâmbea | zâmbeam | zâmbeați | zâmbeau | |
| simple perfect | zâmbii | zâmbiși | zâmbi | zâmbirăm | zâmbirăți | zâmbiră | |
| pluperfect | zâmbisem | zâmbiseși | zâmbise | zâmbiserăm | zâmbiserăți | zâmbiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să zâmbesc | să zâmbești | să zâmbească | să zâmbim | să zâmbiți | să zâmbească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | zâmbește | zâmbiți | |||||
| negative | nu zâmbi | nu zâmbiți | |||||