zăvelcuță

Romanian

Etymology

From zăvelcă +‎ -uță.

Noun

zăvelcuță f (plural zăvelcuțe)

1. diminutive of zăvelcă

Declension

Declension of zăvelcuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) zăvelcuță	zăvelcuța	(niște) zăvelcuțe	zăvelcuțele
genitive/dative	(unei) zăvelcuțe	zăvelcuței	(unor) zăvelcuțe	zăvelcuțelor
vocative	zăvelcuță, zăvelcuțo		zăvelcuțelor