cântec
Romanian edit
Etymology edit
Inherited from Latin canticum.
Pronunciation edit
Noun edit
cântec n (plural cântece)
Declension edit
Declension of cântec
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) cântec | cântecul | (niște) cântece | cântecele |
genitive/dative | (unui) cântec | cântecului | (unor) cântece | cântecelor |
vocative | cântecule | cântecelor |