caricatura
English edit
Noun edit
caricatura (plural caricaturas)
- Archaic form of caricature.
Catalan edit
Etymology 1 edit
Borrowed from Italian caricatura.
Pronunciation edit
Noun edit
caricatura f (plural caricatures)
Further reading edit
- “caricatura” in Diccionari català-valencià-balear, Antoni Maria Alcover and Francesc de Borja Moll, 1962.
- “caricatura” in Diccionari normatiu valencià, Acadèmia Valenciana de la Llengua.
- “caricatura”, in Gran Diccionari de la Llengua Catalana, Grup Enciclopèdia Catalana, 2024
- “caricatura” in Diccionari de la llengua catalana, segona edició, Institut d’Estudis Catalans.
Etymology 2 edit
Verb edit
caricatura
- inflection of caricaturar:
French edit
Pronunciation edit
Verb edit
caricatura
- third-person singular past historic of caricaturer
Galician edit
Etymology edit
From Italian caricatura (“caricature”), from caricare (“carry”), from Late Latin carricāre (“carry”), from Latin carrus (“wagon”), from Gaulish *karros, from Proto-Indo-European *kr̥s-o-, from Proto-Indo-European *k̑ers- (“to run”).
Noun edit
caricatura f (plural caricaturas)
- caricature (pictorial representation of someone for comic effect)
Related terms edit
Italian edit
Pronunciation edit
Etymology 1 edit
From caricare (“to exaggerate (the features of a person)”) + -tura (“-ure”, verbal action suffix).
Noun edit
caricatura f (plural caricature)
Derived terms edit
Descendants edit
- → French: caricature
Etymology 2 edit
See the etymology of the corresponding lemma form.
Verb edit
caricatura
- inflection of caricaturare:
Further reading edit
- caricatura in Collins Italian-English Dictionary
- caricatura in Aldo Gabrielli, Grandi Dizionario Italiano (Hoepli)
- caricatura in garzantilinguistica.it – Garzanti Linguistica, De Agostini Scuola Spa
- caricatùra in Dizionario Italiano Olivetti, Olivetti Media Communication
- caricatura in sapere.it – De Agostini Editore
- caricatura in Treccani.it – Vocabolario Treccani on line, Istituto dell'Enciclopedia Italiana
Portuguese edit
Etymology edit
From Italian caricatura (“caricature”), from caricare (“carry”), from Late Latin carricāre (“carry”), from Latin carrus (“wagon”), from Gaulish *karros, from Proto-Indo-European *kr̥s-o-, from Proto-Indo-European *k̑ers- (“to run”).
Pronunciation edit
- Rhymes: -uɾɐ
- Hyphenation: ca‧ri‧ca‧tu‧ra
Noun edit
caricatura f (plural caricaturas)
- caricature (pictorial representation of someone for comic effect)
Related terms edit
Further reading edit
- “caricatura” in iDicionário Aulete.
- “caricatura” in Dicionário inFormal.
- “caricatura” in Dicionário Aberto based on Novo Diccionário da Língua Portuguesa de Cândido de Figueiredo, 1913
- “caricatura” in Dicionário infopédia da Língua Portuguesa. Porto: Porto Editora, 2003–2024.
- “caricatura” in Michaelis Dicionário Brasileiro da Língua Portuguesa.
- “caricatura” in Dicionário Priberam da Língua Portuguesa.
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French caricaturer.
Verb edit
a caricatura (third-person singular present caricaturează, past participle caricaturat) 1st conj.
- to caricature
Conjugation edit
infinitive | a caricatura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | caricaturând | ||||||
past participle | caricaturat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | caricaturez | caricaturezi | caricaturează | caricaturăm | caricaturați | caricaturează | |
imperfect | caricaturam | caricaturai | caricatura | caricaturam | caricaturați | caricaturau | |
simple perfect | caricaturai | caricaturași | caricatură | caricaturarăm | caricaturarăți | caricaturară | |
pluperfect | caricaturasem | caricaturaseși | caricaturase | caricaturaserăm | caricaturaserăți | caricaturaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să caricaturez | să caricaturezi | să caricatureze | să caricaturăm | să caricaturați | să caricatureze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | caricaturează | caricaturați | |||||
negative | nu caricatura | nu caricaturați |
References edit
- caricatura in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Spanish edit
Pronunciation edit
Etymology 1 edit
Borrowed from Italian caricatura (“caricature”), from caricare (“carry”), from Late Latin carricāre (“carry”), from Latin carrus (“wagon”), from Gaulish *karros, from Proto-Indo-European *kr̥s-o-, from Proto-Indo-European *k̑ers- (“to run”).
Noun edit
caricatura f (plural caricaturas)
- (art) caricature (pictorial representation of someone for comic effect)
- Synonym: dibujo
- Hyponyms: caricatura editorial, caricatura política
- (colloquial, Mexico) animated cartoon (especially in plural)
- Synonym: dibujos animados
Derived terms edit
Related terms edit
Etymology 2 edit
See the etymology of the corresponding lemma form.
Verb edit
caricatura
- inflection of caricaturar:
Further reading edit
- “caricatura”, in Diccionario de la lengua española, Vigésima tercera edición, Real Academia Española, 2014