sălbăticitură
Romanian edit
Etymology edit
From sălbăticit + -ură.
Noun edit
sălbăticitură f (plural sălbăticituri)
- (Transylvania) a wild animal
Declension edit
Declension of sălbăticitură
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) sălbăticitură | sălbăticitura | (niște) sălbăticituri | sălbăticiturile |
| genitive/dative | (unei) sălbăticituri | sălbăticiturii | (unor) sălbăticituri | sălbăticiturilor |
| vocative | sălbăticitură, sălbăticituro | sălbăticiturilor | ||
References edit
- sălbăticitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN