îmbiba

Romanian

Etymology

Borrowed from French imbiber.

Verb

a îmbiba (third-person singular present îmbibă, past participle îmbibat) 1st conj.

1. to soak

Conjugation

    conjugation of îmbiba (first conjugation, no infix)

infinitive			a îmbiba
gerund			îmbibând
past participle			îmbibat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	îmbib	îmbibi	îmbibă	îmbibăm	îmbibați	îmbibă
	imperfect	îmbibam	îmbibai	îmbiba	îmbibam	îmbibați	îmbibau
	simple perfect	îmbibai	îmbibași	îmbibă	îmbibarăm	îmbibarăți	îmbibară
	pluperfect	îmbibasem	îmbibaseși	îmbibase	îmbibaserăm	îmbibaserăți	îmbibaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să îmbib	să îmbibi	să îmbibe	să îmbibăm	să îmbibați	să îmbibe
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		îmbibă			îmbibați
	negative		nu îmbiba			nu îmbibați