îmbumba

Romanian

Etymology

From în- +‎ bumb.

Verb

a îmbumba (third-person singular present îmbumbă, past participle îmbumbat) 1st conj.

1. to button

Conjugation

    conjugation of îmbumba (first conjugation, no infix)

infinitive			a îmbumba
gerund			îmbumbând
past participle			îmbumbat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	îmbumb	îmbumbi	îmbumbă	îmbumbăm	îmbumbați	îmbumbă
	imperfect	îmbumbam	îmbumbai	îmbumba	îmbumbam	îmbumbați	îmbumbau
	simple perfect	îmbumbai	îmbumbași	îmbumbă	îmbumbarăm	îmbumbarăți	îmbumbară
	pluperfect	îmbumbasem	îmbumbaseși	îmbumbase	îmbumbaserăm	îmbumbaserăți	îmbumbaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să îmbumb	să îmbumbi	să îmbumbe	să îmbumbăm	să îmbumbați	să îmbumbe
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		îmbumbă			îmbumbați
	negative		nu îmbumba			nu îmbumbați