îmbunătură

Romanian

Etymology

From îmbuna +‎ -ătură.

Noun

îmbunătură f (plural îmbunături)

1. promise
2. flattery

Declension

Declension of îmbunătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) îmbunătură	îmbunătura	(niște) îmbunături	îmbunăturile
genitive/dative	(unei) îmbunături	îmbunăturii	(unor) îmbunături	îmbunăturilor
vocative	îmbunătură, îmbunăturo		îmbunăturilor