împrietenire

Romanian

Etymology

From împrieteni +‎ -re.

Noun

împrietenire f (uncountable)

1. befriendment

Declension

declension of împrietenire (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) împrietenire	împrietenirea
genitive/dative	(unei) împrieteniri	împrietenirii
vocative	împrietenire, împrietenireo