împuținare
Romanian edit
Etymology edit
Noun edit
împuținare f (plural împuținări)
Declension edit
Declension of împuținare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) împuținare | împuținarea | (niște) împuținări | împuținările |
| genitive/dative | (unei) împuținări | împuținării | (unor) împuținări | împuținărilor |
| vocative | împuținare, împuținareo | împuținărilor | ||