încâini
Romanian
editVerb
edita încâini (third-person singular present încâinește, past participle încâinit) 4th conj.
- Alternative form of încâina
Conjugation
edit conjugation of încâini (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a încâini | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | încâinind | ||||||
past participle | încâinit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | încâinesc | încâinești | încâinește | încâinim | încâiniți | încâinesc | |
imperfect | încâineam | încâineai | încâinea | încâineam | încâineați | încâineau | |
simple perfect | încâinii | încâiniși | încâini | încâinirăm | încâinirăți | încâiniră | |
pluperfect | încâinisem | încâiniseși | încâinise | încâiniserăm | încâiniserăți | încâiniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să încâinesc | să încâinești | să încâinească | să încâinim | să încâiniți | să încâinească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | încâinește | încâiniți | |||||
negative | nu încâini | nu încâiniți |