încălăra

Romanian

Etymology

From în- +‎ călare.

Verb

a încălăra (third-person singular present încălărează, past participle încălărat) 1st conj.

1. to mount a horse

Conjugation

    conjugation of încălăra (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a încălăra
gerund			încălărând
past participle			încălărat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	încălărez	încălărezi	încălărează	încălărăm	încălărați	încălărează
	imperfect	încălăram	încălărai	încălăra	încălăram	încălărați	încălărau
	simple perfect	încălărai	încălărași	încălără	încălărarăm	încălărarăți	încălărară
	pluperfect	încălărasem	încălăraseși	încălărase	încălăraserăm	încălăraserăți	încălăraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să încălărez	să încălărezi	să încălăreze	să încălărăm	să încălărați	să încălăreze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		încălărează			încălărați
	negative		nu încălăra			nu încălărați