începătură

Romanian

Etymology

From începe +‎ -ătură.

Noun

începătură f (plural începături)

1. origin

Declension

Declension of începătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) începătură	începătura	(niște) începături	începăturile
genitive/dative	(unei) începături	începăturii	(unor) începături	începăturilor
vocative	începătură, începăturo		începăturilor