încercui

Romanian

Etymology

From cerc.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a încercui (third-person singular present încercuiește, past participle încercuit) 4th conj.

1. to encircle, surround
2. to round up
3. to besiege

Conjugation

    conjugation of încercui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a încercui
gerund			încercuind
past participle			încercuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	încercuiesc	încercuiești	încercuiește	încercuim	încercuiți	încercuiesc
	imperfect	încercuiam	încercuiai	încercuia	încercuiam	încercuiați	încercuiau
	simple perfect	încercuii	încercuiși	încercui	încercuirăm	încercuirăți	încercuiră
	pluperfect	încercuisem	încercuiseși	încercuise	încercuiserăm	încercuiserăți	încercuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să încercuiesc	să încercuiești	să încercuiască	să încercuim	să încercuiți	să încercuiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		încercuiește			încercuiți
	negative		nu încercui			nu încercuiți

Synonyms

• împresura, înconjura