încleia
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a încleia (third-person singular present încleiază, past participle încleiat) 1st conj.
- to glue
Conjugation edit
conjugation of încleia (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a încleia | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | încleind | ||||||
| past participle | încleiat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | încleiez | încleiezi | încleiază | încleiem | încleiați | încleiază | |
| imperfect | încleiam | încleiai | încleia | încleiam | încleiați | încleiau | |
| simple perfect | încleiai | încleiași | încleie | încleiarăm | încleiarăți | încleiară | |
| pluperfect | încleiasem | încleiaseși | încleiase | încleiaserăm | încleiaserăți | încleiaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să încleiez | să încleiezi | să încleieze | să încleiem | să încleiați | să încleieze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | încleiază | încleiați | |||||
| negative | nu încleia | nu încleiați | |||||