încolțire

Romanian

Etymology

From încolți +‎ -re.

Noun

încolțire f (uncountable)

1. sprouting
2. cornering, surrounding

Declension

declension of încolțire (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) încolțire	încolțirea
genitive/dative	(unei) încolțiri	încolțirii
vocative	încolțire, încolțireo