încolonare

Romanian

Etymology

From încolona +‎ -re.

Noun

încolonare f (uncountable)

1. forming a column

Declension

declension of încolonare (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) încolonare	încolonarea
genitive/dative	(unei) încolonare	încolonarei
vocative	încolonare, încolonareo