încrengătură
Romanian edit
Etymology edit
From în- + creangă + -tură, a calque of French embranchement.
Noun edit
încrengătură f (plural încrengături)
Declension edit
Declension of încrengătură
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) încrengătură | încrengătura | (niște) încrengături | încrengăturile |
| genitive/dative | (unei) încrengături | încrengăturii | (unor) încrengături | încrengăturilor |
| vocative | încrengătură, încrengăturo | încrengăturilor | ||