See also: tura, Tura, túra, tură, -tura, and -turã

RomanianEdit

Alternative formsEdit

EtymologyEdit

Inherited from Latin -tūra, and in some words based on French -(t)ure.

PronunciationEdit

SuffixEdit

-tură f (plural -turi)

  1. Used to form nouns relating to some action; -ure, -ing
    lega (to bind) + ‎-tură → ‎legătură (connection; bunch)
    lovi (to hit) + ‎-tură → ‎lovitură (hit)
    săpa (to dig) + ‎-tură → ‎săpătură (digging)
    tăia (to cut) + ‎-tură → ‎tăietură (cut)
    țese (to weave) + ‎-tură → ‎țesătură (textile)
    vechi (old) + ‎-tură → ‎vechitură (old thing)

DeclensionEdit

Derived termsEdit


See alsoEdit