încrezut
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of încrede.
Adjective edit
încrezut m or n (feminine singular încrezută, masculine plural încrezuți, feminine and neuter plural încrezute)
Declension edit
Declension of încrezut
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | încrezut | încrezută | încrezuți | încrezute | ||
| definite | încrezutul | încrezuta | încrezuții | încrezutele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | încrezut | încrezute | încrezuți | încrezute | ||
| definite | încrezutului | încrezutei | încrezuților | încrezutelor | |||