îndolia

Romanian

Etymology

From în- +‎ doliu.

Verb

a îndolia (third-person singular present îndoliază, past participle îndoliat) 1st conj.

1. to grieve

Conjugation

    conjugation of îndolia (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a îndolia
gerund			îndoliind
past participle			îndoliat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	îndoliez	îndoliezi	îndoliază	îndoliem	îndoliați	îndoliază
	imperfect	îndoliam	îndoliai	îndolia	îndoliam	îndoliați	îndoliau
	simple perfect	îndoliai	îndoliași	îndolie	îndoliarăm	îndoliarăți	îndoliară
	pluperfect	îndoliasem	îndoliaseși	îndoliase	îndoliaserăm	îndoliaserăți	îndoliaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să îndoliez	să îndoliezi	să îndolieze	să îndoliem	să îndoliați	să îndolieze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		îndoliază			îndoliați
	negative		nu îndolia			nu îndoliați