îndrăznire

Romanian

Etymology

From îndrăzni +‎ -re.

Noun

îndrăznire f (uncountable)

1. boldness

Declension

declension of îndrăznire (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) îndrăznire	îndrăznirea
genitive/dative	(unei) îndrăznire	îndrăznirei
vocative	îndrăznire, îndrăznireo