îndreptățit

Romanian

Etymology

Past participle of îndreptăți.

Adjective

îndreptățit m or n (feminine singular îndreptățită, masculine plural îndreptățiți, feminine and neuter plural îndreptățite)

1. rightful

Declension

Declension of îndreptățit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	îndreptățit		îndreptățită	îndreptățiți	îndreptățite
	definite	îndreptățitul		îndreptățita	îndreptățiții	îndreptățitele
genitive/ dative	indefinite	îndreptățit		îndreptățite	îndreptățiți	îndreptățite
	definite	îndreptățitului		îndreptățitei	îndreptățiților	îndreptățitelor