înduioșător

Romanian

Etymology

From înduioșa +‎ -ător.

Adjective

înduioșător m or n (feminine singular înduioșătoare, masculine plural înduioșători, feminine and neuter plural înduioșătoare)

1. touching

Declension

Declension of înduioșător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	înduioșător		înduioșătoare	înduioșători	înduioșătoare
	definite	înduioșătorul		înduioșătoarea	înduioșătorii	înduioșătoarele
genitive/ dative	indefinite	înduioșător		înduioșătoare	înduioșători	înduioșătoare
	definite	înduioșătorului		înduioșătoarei	înduioșătorilor	înduioșătoarelor