înduioșare

Romanian

Etymology

From înduioșa +‎ -re.

Noun

înduioșare f (uncountable)

1. tenderness

Declension

declension of înduioșare (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înduioșare	înduioșarea
genitive/dative	(unei) înduioșare	înduioșarei
vocative	înduioșare, înduioșareo