înflora

Romanian

Etymology

From în- +‎ flori, plural of floare.

Verb

a înflora (third-person singular present înflorează, past participle înflorat) 1st conj.

1. to flower

Conjugation

    conjugation of înflora (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a înflora
gerund			înflorând
past participle			înflorat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înflorez	înflorezi	înflorează	înflorăm	înflorați	înflorează
	imperfect	înfloram	înflorai	înflora	înfloram	înflorați	înflorau
	simple perfect	înflorai	înflorași	înfloră	înflorarăm	înflorarăți	înflorară
	pluperfect	înflorasem	înfloraseși	înflorase	înfloraserăm	înfloraserăți	înfloraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înflorez	să înflorezi	să înfloreze	să înflorăm	să înflorați	să înfloreze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înflorează			înflorați
	negative		nu înflora			nu înflorați