înfloritură

Romanian

Etymology

From înflori +‎ -tură.

Noun

înfloritură f (plural înflorituri)

1. ornament

Declension

Declension of înfloritură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înfloritură	înfloritura	(niște) înflorituri	înfloriturile
genitive/dative	(unei) înflorituri	înfloriturii	(unor) înflorituri	înfloriturilor
vocative	înfloritură, înflorituro		înfloriturilor