înfrățire

Romanian

Etymology

From înfrăți +‎ -re.

Noun

înfrățire f (plural înfrățiri)

1. brotherhood

   înfrățirea între popoare

   a brotherhood between nations

Declension

Declension of înfrățire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înfrățire	înfrățirea	(niște) înfrățiri	înfrățirile
genitive/dative	(unei) înfrățiri	înfrățirii	(unor) înfrățiri	înfrățirilor
vocative	înfrățire, înfrățireo		înfrățirilor