înfrățit
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of înfrăți.
Adjective edit
înfrățit m or n (feminine singular înfrățită, masculine plural înfrățiți, feminine and neuter plural înfrățite)
Declension edit
Declension of înfrățit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | înfrățit | înfrățită | înfrățiți | înfrățite | ||
| definite | înfrățitul | înfrățita | înfrățiții | înfrățitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | înfrățit | înfrățite | înfrățiți | înfrățite | ||
| definite | înfrățitului | înfrățitei | înfrățiților | înfrățitelor | |||