înjurătură

Romanian

Etymology

From înjura (“to swear”) +‎ -ătură.

Pronunciation

• IPA^(key): [ɨn.ʒu.rəˈtu.rə]

Noun

înjurătură f (plural înjurături)

1. profanity, expletive

Declension

Declension of înjurătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înjurătură	înjurătura	(niște) înjurături	înjurăturile
genitive/dative	(unei) înjurături	înjurăturii	(unor) înjurături	înjurăturilor
vocative	înjurătură, înjurăturo		înjurăturilor