înlăcrima

Romanian

Etymology

From în- +‎ lăcrima.

Verb

a înlăcrima (third-person singular present înlăcrimează, past participle înlăcrimat) 1st conj.

1. to cry

Conjugation

    conjugation of înlăcrima (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a înlăcrima
gerund			înlăcrimând
past participle			înlăcrimat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înlăcrimez	înlăcrimezi	înlăcrimează	înlăcrimăm	înlăcrimați	înlăcrimează
	imperfect	înlăcrimam	înlăcrimai	înlăcrima	înlăcrimam	înlăcrimați	înlăcrimau
	simple perfect	înlăcrimai	înlăcrimași	înlăcrimă	înlăcrimarăm	înlăcrimarăți	înlăcrimară
	pluperfect	înlăcrimasem	înlăcrimaseși	înlăcrimase	înlăcrimaserăm	înlăcrimaserăți	înlăcrimaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înlăcrimez	să înlăcrimezi	să înlăcrimeze	să înlăcrimăm	să înlăcrimați	să înlăcrimeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înlăcrimează			înlăcrimați
	negative		nu înlăcrima			nu înlăcrimați