înlănțuit

Romanian

Etymology

Past participle of înlănțui.

Adjective

înlănțuit m or n (feminine singular înlănțuită, masculine plural înlănțuiți, feminine and neuter plural înlănțuite)

1. enchained

Declension

Declension of înlănțuit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	înlănțuit		înlănțuită	înlănțuiți	înlănțuite
	definite	înlănțuitul		înlănțuita	înlănțuiții	înlănțuitele
genitive/ dative	indefinite	înlănțuit		înlănțuite	înlănțuiți	înlănțuite
	definite	înlănțuitului		înlănțuitei	înlănțuiților	înlănțuitelor